Este o perspectiva înspaimântatoare aceea de a fi consumat de cancer încet, timp de luni de zile, chiar ani, înainte de a muri. De aceea este, probabil, cea mai temuta dintre boli.
T. Colin Campbell
Aflasem de aceasta carte, dar nu am avut ocazia s-o citesc in intregime, ci doar articole disparate. Si cum stiam ca aceasta lucrare a revolutionat tot ce se numea stiinta nutritionista, si, desi a starnit multe polemici, rezultatele a 40 ani de munca au fost fundamentul acestei lucrari de necontestat.
Dorinta mea este de a va transmite ideile principale ale acestei lucrari, iar voi, dupa ce veti fi parcurs lectura, sa decideti in ce directie va indeptati.
Vor fi expuse fragmente din aceasta lucrare, dar, tinand cont de amploarea ei, voi fi nevoita sa ma intind dea lungul a mai multor serii.
“Traditia culinara, obiceiurile alimentare ale fiecarui popor si individ, corelarea acestora cu evenimente sociale multiple (sarbatori, experiente si evenimente de grup dintre cele mai diverse), structurarea unor placeri gustative determinate uneori de intensitatea fenomenului de dependenta si exploatarea acestora de o întreaga industrie, adesea organizata în gigantici financiari, care ajung sa manipuleze prin politicile de marketing grupuri enorme populationale, deseori la scara planetara, toate acestea sunt doar câteva din motivele pentru care domeniul nutritiei sanatoase pare adesea unul dificil. Si nu în ultimul rând, sistemul medical este adesea neconvingator, confuz, manipulat, iar pentru ca domeniul miroase puternic a bani, nici sarlatania nu se da înapoi sa se înfrupte de la aceasta masa copioasa.
Peste tot vezi reclame pentru hrana de proasta calitate si alte reclame la programe de slabire care sustin ca poti mânca oricât vrei, fara sa faci miscare fizica, si totusi sa pierzi în greutate. E mai usor de gasit ciocolata Snickers, hamburger sau coca-cola decât un mar. Iar copiii tai manânca la cantina scolii unde ketchup-ul de pe hamburger este singurul lucru care aminteste de idea de vegetale.
Aceasta este ceea ce cercetatorii si sustinatorii unei alimentatii sanatoase numesc un mediu alimentar toxic. Este mediul în care traim astazi majoritatea dintre noi. Inevitabil este ca anumiti oameni fac o multime de bani vânzând alimente nesanatoase. Ei fac tot ce le sta în putinta ca sa mâncati alimentele pe care le vând, chiar daca ajungeti supraponderali, lipsiti de vitalitate si vi se degradeaza viata. Ei fac tot ce pot ca dumneavoastra sa fiti docili, supusi si ignoranti. Ei nu vor sa fiti informati, activi si plini de viata, si sunt în stare sa cheltuiasca miliarde de dolari anual ca sa îsi îndeplineasca acest scop. Dumneavoastra puteti consimti la aceasta, puteti ceda în fata vânzatorilor de hrana de proasta calitate, sau puteti alege sa descoperiti o abordare mai sanatoasa si datatoare de viata prin hrana pe care o introduceti în corpul dumneavoastra. Daca doriti sa radiati de sanatate, sa fiti senini si sa nu purtati kilograme în plus, veti avea nevoie de un aliat în mediul de astazi. Daca alegi sa manânci sunca si oua la micul dejun si apoi sa iei medicamente hipocolesterolemiante, nu ai decât, este dreptul tau. Dar daca îti pasa cu adevarat de sanatatea ta, atunci citeste Studiul China si treci degraba la actiune! Daca acorzi atentie sfaturilor din acest ghid remarcabil, corpul tau îti va fi recunoscator zi de zi, de acum înainte toata viata.”
John Robbins, autor al lucrarilor - Diet for a New America, Reclaiming; Our Health si The Food Revolution
Nu va voi cere sa dati crezare unor concluzii care se bazeaza pe observatiile mele personale, asa cum fac majoritatea autorilor populari. In aceasta carte exista peste 750 de referinte, iar majoritatea dintre ele constituie surse primare de informare, inclusiv sute de publicatii stiintifice provenind din alte cercetari efectuate care indica drumul spre reducerea cancerului, a bolilor de inima, reducerea accidentelor vasculare si a obezitatii, a diabetului si a bolilor generate de un sistem imunitar deficitar, reducerea osteoporozei si a cazurilor de Alzheimer, a pietrelor la rinichi si a cazurilor de orbire.
Unele dintre aceste descoperiri, publicate în cele mai respectabile reviste stiintifice, arata ca:
• Schimbarea alimentatiei îi poate face pe diabetici sa renunte la medicatie.
• Boala de inima poate regresa doar schimbându-se alimentatia.
• Cancerul de sân este legat de nivelurile de hormone feminini în sânge, care sunt determinate de hrana pe care o consumam.
• Consumul de produse lactate poate creste riscul de cancer de prostata.
• Antioxidantii care se gasesc în fructe si legume au legatura cu performanta mintala ridicata la vârsta înaintata.
• Pietrele la rinichi pot fi prevenite printr-o alimentatie sanatoasa.
• Diabetul de tip 1, una din bolile cele mai napraznice care pot lovi un copil are în mod categoric legatura cu practicile alimentare din perioada prunciei.
Aceste descoperiri demonstreaza ca o dieta corespunzatoare este cea mai puternica arma pe care o putem avea împotriva bolii si suferintei, întelegerea acestei dovezi stiintifice nu este importanta doar pentru îmbunatatirea sanatatii, ci are si profunde implicatii asupra întregii societati. Noi trebuie sa stim de ce societatea noastra este dominata de dezinformare si de ce gresim atât de mult în felul în care investigam dieta si boala, felul cum promovam sanatatea si cum tratam boala.
Cu mai mult de patruzeci de ani în urma, la începutul carierei mele, nu mi-ar fi trecut prin cap ca alimentatia este atât de strâns legata de problemele de sanatate. Timp de ani de zile nu am acordat atentie alimentatiei ce trebuie folosita. Mâncam si eu asa ca toata lumea: ceea ce mi se spunea ca e mâncare buna. Noi toti mâncam ceea ce este gustos, sau ceea ce este convenabil, sau ceea ce ne-au învatat parintii sa ne placa. Majoritatea dintre noi ne ducem viata în cadrul unor limite culturale care ne definesc preferintele si obiceiurile alimentare.
Asa au stat lucrurile si cu mine. Am crescut într-o ferma unde laptele era vital pentru existenta noastra. La
scoala ni se spunea ca laptele de vaca ne face oase si dinti puternici, sanatosi. Era pentru noi hrana perfecta a naturii. În ferma familiei obtineam majoritatea alimentelor, fie din gradina noastra, fie de la animalele din cireada de pe imas.
…am remarcat raportul unui studiu facut în India cu niste descoperiri relevante, foarte incitante. Cercetatorii indieni studiasera doua grupuri de sobolani: într-unul din grupuri ei au administrat aflatoxina producatoare de cancer si apoi le-au oferit o dieta alcatuita din 20% proteina, un nivel apropiat de cel pe care majoritatea dintre noi îl consumam în vest. în celalalt grup ei au administrat aceeasi cantitate de aflatoxina, dar dupa aceea i-au hranit cu o dieta compusa din doar 5% proteine. In mod incredibil, fiecare
animal care consumase dieta cu 20% proteine avea dovezi ale cancerului de ficat, în timp ce nici unul dintre animalele care avusesera parte de dieta cu 5% proteine nu a facut cancer de ficat. A fost un scor de 100 la 0 care a convins fara dubii ca nutritia este un atu împotriva împotriva carcinogenilor chimici, chiar si a celor mai puternici, în lupta împotriva cancerului. Aceste informatii contraziceau tot ceea ce fusesem învatat pâna atunci. Era considerata o erezie a spune ca proteina nu este sanatoasa, cu atât mai mult sa spui ca ea ar putea contribui la aparitia cancerului. Acesta a constituit un moment de rascruce în cariera mea. A investiga o chestiune atât de sensibila asa de timpuriu în cariera mea nu ar fi fost o alegere prea înteleapta. Punerea sub semnul întrebarii a valorii proteinelor si, în general, a alimentelor de origine animala, ma expunea riscului de a fi etichetat drept eretic, chiar daca ceea ce sustineam trecea testul „stiintei adevarate". Ceea ce am descoperit a fost socant. Dietele cu aport scazut de proteine inhibau producerea cancerului de catre aflatoxina, indiferent cât de mult carcinogen era administrat acestor animale. Dupa ce procesul de initiere era realizat complet, dietele cu niveluri scazute de proteine blocau spectaculos cresterea ulterioara a cancerului. Cu alte cuvinte, efectele producatoare de cancer ale acestei substante chimice puternic cancerigene erau reduse la nesemnificativ printr-o dieta cu aport scazut de proteine. De fapt, proteinele din dieta s-au dovedit a fi atât de puternice în efectele lor încât noi puteam porni si opri dezvoltarea cancerului pur si simplu modificând nivelul de proteine consumate. Mai mult decât atât, cantitatile de proteine administrate erau cele pe care noi oamenii le consumam de obicei. Am descoperit ca nu toate proteinele aveau acest efect. Care proteina genera cancerul în mod permanent si puternic? Cazeina, care constituie pâna la 87% din proteina laptelui de vaca, promova toate stadiile în procesul cancerizarii. Si care tip de proteina nu promova cancer, chiar la un aport ridicat? Proteinele sigure erau cele din plante, în speta cele din grâu si soia. Am continuat si am condus cel mai amplu studiu cu privire la dieta, stil de viata si boala care s-a facut vreodata cu subiecti umani în istoria cercetarii biomedicale. Aceasta a fost o actiune comuna a Universitatii Corneli, Universitatii Oxford si a Academiei Chineze de Medicina Preventiva. New York Times a numit-o „Marele Premiu al epidemiologiei". Proiectul a luat în studiu un numar foarte mare de boli, factori alimentari si de stil de viata în China rurala si, mai recent, în Taiwan. Cunoscut mai mult sub numele de Studiul China, proiectul a produs în cele din urma mai mult de 8000 de asocieri semnificative din punct de vedere statistic între diferiti factori alimen tari si boala. Ceea ce a facut ca acest proiect sa fie cu totul remarcabil a fost faptul ca printre asocierile nenumarate care sunt relevante în corelatia dieta-boala, au fost multe care au subliniat acelasi lucru: oamenii care consuma cele mai multe alimente de origine animala sufera de cele mai multe boli cronice. Chiar si un aport relativ mic de alimente de origine animala a fost asociat cu efecte adverse. Oamenii care se hraneau în cea mai mare parte cu alimente de origine vegetala erau cei mai sanatosi si aveau tendinta de a nu face boli cronice. Aceste rezultate nu au putut fi ignorate. De la studiile experimentale initiale pe animale asupra efectelor proteinelor de origine animala pâna la acest studiu uman de proportii, descoperirile s-au dovedit a fi consecvente. Implicatiile asupra sanatatii ale consumului de nutrienti de origine animala sau vegetala erau categoric diferite.
Nu puteam sa ma limitez, si nici nu m-am limitat la descoperirile facute prin studiile noastre pe animale si la studiul de anvergura facut pe oameni în China, oricât de impresionante ar fi putut fi acestea. Am cautat studii ale altor cercetatori si clinicieni. Descoperirile acestora s-au dovedit a fi unele din cele mai impresionante descoperiri din ultimii cincizeci de ani. Aceste descoperiri - cuprinse în Partea a Il-a a volumului - arata ca boala de inima, diabetul si obezitatea pot regresa printr-o alimentatie sanatoasa. Alte cercetari arata ca diferite forme de cancer, boli datorate imunitatii scazute, sanatatea oaselor, sanatatea rinichilor, tulburarile de vedere si cele mintale la vârsta înaintata (cum ar fi disfunctia cognitiva si boala Alzheimer) sunt în mod categoric influentate de dieta. Si mai important, dieta care s-a dovedit si de data aceasta în stare sa opreasca si/sau sa previna aceste boli este aceeasi dieta, alcatuita din alimente integrale, de origine vegetala, ca cea pe care o dovedisem ca promoveaza o sanatate optima în laboratorul meu de cercetare si în Studiul China. Descoperirile, concluziile au fost aceleasi.
…în ciuda puterii informatiilor obtinute, în ciuda sperantei pe care acestea le genereaza si în ciuda nevoii urgente de a întelege nutritia si sanatatea, oamenii sunt înca în stare de confuzie. Am prieteni cu boli de inima care s-au resemnat si sunt descurajati pentru ca se simt dominati de ceea ce ei considera a fi o boala inevitabila. Am vorbit cu femei care sunt atât de îngrozite de cancerul de sân încât ar fi gata sa-si extirpe chirurgical sânii, chiar si pe cei ai fiicelor lor, ca si când aceasta ar fi singura cale de a reduce la minimum riscul. Cu privire la sanatatea lor si la ceea ce ar putea face pentru a o proteja, am întâlnit atât de multi oamenii care au fost aruncati în tenebrele suferintei, deznadejdii si confuziei. Da, hrana pe care o mâncam ne poate schimba viata. Mi-am petrecut anii carierei cercetând si predând, dezlegând misterul sanatatii de care unii au parte iar altii nu, iar acum sunt cu totul convins ca alimentatia este cea care determina în primul rând rezultatul.
Daca nutritia ar fi mai bine înteleasa si daca prevenirea si tratamentele naturale ar fi mai mult acceptate de catre comunitatea medicala, nu am mai introduce atât de multe medicamente toxice, potential letale, în corpurile noastre într-un stadiu avansat de boala. N-am mai cauta cu atâta frenezie noi medicamente care sa tempereze simptomele, dar care adesea nu fac nimic pentru a îndeparta cauzele fundamentale ale bolilor noastre. Nu ne-am mai cheltui banii pentru cercetarea, patentarea si comercializarea de medicamente „pilule magice" care, cel mai adesea, adauga noi probleme sanatatii noastre. Actualul sistem de îngrijire a sanatatii nu este la înaltimea promisiunilor facute. A sosit timpul sa ne schimbam mentalitatea, sa ne îndreptam gândirea spre o perspectiva mai larga asupra sanatatii, una care sa cuprinda întelegerea si utilizarea corespunzatoare a alimentatiei sanatoase. Am o reteta medicala cu rezultate maxime în ceea ce priveste sanatatea, care este simpla, usor de urmat si ofera mai multe beneficii decât orice medicamente sau interventii chirurgicale, si nu are nici un fel de efecte secundare. Aceasta recomandare nu e doar un meniu; nu necesita diagrame cu cantitati zilnice sau numararea de calorii; si nu a fost conceputa pentru a sluji intereselor mele financiare. Si, cel mai important, dovezile care o sustin sunt coplesitoare. Ea consta în schimbarea felului în care te alimentezi si sanatatea extraordinara care va urma. Asadar, care este reteta mea în vederea unei sanatati mai bune? Pe scurt, este vorba despre afirmarea multiplelor beneficii obtinute prin folosirea unei alimentatii de origine vegetala, si evidentierea pericolelor pentru sanatate, insuficient constientizate, ce provin din folosirea unor alimente de origine animala, incluzând toate tipurile de carne, produse lactate si oua. Nu am pornit de la idei preconcepute, filozofice sau de alta natura, pentru a dovedi valoarea dietei de origine vegetala. Am început tocmai la capatul opus al spectrului: ca fermier, mare iubitor de carne si lactate în viata mea personala, si ca un om de stiinta din interiorul „sistemului" în viata mea profesionala. Obisnuiam chiar sa deplâng vederile vegetarienilor în timp ce predam studentilor biochimie nutritionala.
… am ajuns sa îmi dau seama ca beneficiile unei alimentatii de origine vegetala sunt cu mult mai diverse si mai impresionante decât ale oricarui medicament sau act chirurgical folosit în practica medicala.
Bolile de inima, cancerele, diabetul, accidentele vasculare cerebrale, artritele, cataractele, boala Alzheimer, impotenta si tot felul de alte boli cronice pot fi în mare masura prevenite.
O influenta culturala a ajuns sa fie puternic aparata. Daca erai civilizat, mâncai multe proteine. Daca erai bogat, mâncai carne, iar daca erai sarac mâncai în principal alimente vegetale, cum ar fi cartofii si pâinea. Clasele de jos erau considerate de unii ca fiind lenese si neputincioase din cauza ca nu mâncau suficienta came, adica proteina. Elitismul si aroganta dominau în mare parte domeniul nutritiei aflat la începuturile sale în secolul al XlX-lea. întregul concept, cu cât mai mult cu atât mai bine, mai civilizat si poate chiar si mai spiritual, patrundea în aproape fiecare gând cu referire la proteine. Proteinele, cele mai sacre dintre toti nutrientii, sunt componente vitale pentru organismul nostru si exista în sute de mii de variante. Ele functioneaza ca enzime, hormoni, tesut structural si molecule de transport iar toate acestea fac ca viata sa fie posibila. Proteinele sunt alcatuite ca lanturi de sute si mii de aminoacizi care, la rândul lor, sunt de cincisprezece pâna la douazeci de tipuri, în functie de felul cum sunt socotiti. Proteinele se uzeaza în mod regulat si trebuie sa fie înlocuite. Acest lucru se realizeaza consumând alimente care contin proteine. Când sunt digerate, aceste proteine ofera o noua aprovizionare cu caramizi - aminoacizi, ce vor fi utilizate în producerea de proteine noi, înlocuitoare a celor uzate. Se spune ca proteinele din diferite alimente au calitati diferite, în functie de felul în care furnizeaza aminoacizii necesari utilizati pentru a înlocui proteinele din organismul nostru. Aproximativ opt aminoacizi care sunt necesari pentru a alcatui proteinele din tesuturile noastre trebuie furnizati prin hrana pe care o consumam. Ei sunt numiti „esentiali" fiindca organismul nostru nu îi poate produce. Daca, din hrana noastra lipseste chiar si numai unul din acesti opt aminoacizi „esentiali", atunci sinteza de noi proteine va fi încetinita sau oprita. Aici intervine ideea de calitate a proteinelor. Proteinele alimentare de cea mai înalta calitate sunt acelea care, foarte simplu, furnizeaza în procesul digestiei felurile si cantitatile corespunzatoare de aminoacizi necesari pentru a sintetiza în mod eficient noile noastre proteine tisulare. Acesta este sensul adevarat al cuvântului „calitate" - si anume capacitatea proteinelor din alimente de a furniza tipurile si cantitatile corespunzatoare de aminoacizi pentru a produce noi proteine în organismul nostru.
Proteinele animale sunt foarte asemanatoare proteinelor noastre deoarece, în majoritate, ele au cantitatile potrivite din aminoacizii necesari. Aceste proteine pot fi utilizate foarte eficient si de aceea sunt numite de „buna calitate". Dintre alimentele de origine animala, proteinele din lapte si oua reprezinta cei mai buni aminoacizi care se potrivesc cu proteinele noastre, si sunt astfel considerate de cea mai buna calitate. în timp ce proteinele vegetale „de calitate mai slaba" s-ar putea sa fie deficitare într-unul sau mai multi din aminoacizii esentiali, acestea îi contin pe toti.
Conceptul referitor la calitate se refera cu adevarat la eficienta cu care proteinele din alimente sunt utilizate pentru a promova cresterea. Acest lucru ar fi în ordine daca cea mai mare eficienta ar însemna si cea mai buna stare de sanatate, însa lucrurile nu stau asa, si iata de ce termeni ca eficienta si calitate sunt înselatori. Proteinele vegetale „de slaba calitate", care lucreaza o sinteza lenta dar sigura si constanta a noilor proteine, constituie cel mai sanatos tip de proteine. Cele lente dar constante câstiga cursa. Calitatea proteinelor aflate într-un anumit aliment este evaluata prin viteza cu care cresc animalele care le consuma. Unele alimente, si anume cele de origine animala, se impun printr-un raport si o valoare foarte mare a eficientei proteice.
Timp de mai bine de 100 de ani am fost sclavii acestui limbaj înselator si adeseori am ajuns sa gândim în mod nefericit ca mai multa calitate înseamna mai multa sanatate.
… oamenii care se hotarasc sa foloseasca o alimentatie vegetariana întreaba adesea, chiar si în zilele noastre: „ De unde îmi obtin proteinele?" ca si când plantele nu ar avea proteine. Chiar daca se stie ca plantele contin proteine, exista înca îngrijorare cu privire la calitatea acestora, care este perceputa ca fiind slaba. Aceasta i-a facut pe oameni sa creada ca ei trebuie sa combine în mod meticulous proteine din diferite surse vegetale la fiecare masa, ca astfel sa se compenseze deficitul de aminoacizi al celorlalte.
… în prezent se cunoaste ca prin sisteme metabolice foarte complexe, organismul omenesc poate obtine toti aminoacizii esentiali din varietatea naturala de proteine vegetale pe care le avem în fiecare zi.
In cursul ultimilor decenii mai multe produse chimice au fost identificate în presa cotidiana ca fiind agenti producatori de cancer. Poate despre unele ati auzit:
_ Aminotriazol (erbicid folosit la culturile de merisor, producând „groaza demerisor"înl959)
_ DDT (cunoscut pe scara larga dupa cartea lui Rachel Carson, Silent Spring)
_ Nitritii (un conservant pentru carne si ameliorator de culoare si aroma folosit la cârnati si slanina)
_ Vopseaua rosie nr. 2
_ îndulcitori artificiali (inclusiv ciclamatii si zaharina)
_ Dioxina (un contaminant din procesele industriale si al Agentului Portocaliu, un produs folosit pentru desfrunzire în timpul razboiului din Vietnam)
_ Aflatoxina (o toxina fungica ce se gaseste în arahide mucegaite si porumb).
Însa în timp ce aceste produse chimice au proprietati semnificativ diferite, toate au o poveste asemanatoare în ce
priveste cancerul. In fiecare caz în parte, fara exceptie, cercetarile au demonstrat ca aceste produse chimice pot spori rata cancerului. Cancerul actioneaza în trei faze: initiere, promovare si progresie. Substantele chimice care fac acest lucru sunt numite carcinogeni. Aceste substante chimice sunt cel mai adesea produse secundare ale proceselor industriale, desi cantitati mici se pot forma si în natura, asa cum este cazul aflatoxinei.
Acesti carcinogeni transforma genetic sau produc mutatii ale celulelor normale, care devin celule predispuse Ia cancer. O mutatie implica o alterare permanenta a genelor celulei, cu afectarea ADN-ului sau. Întreaga faza a initierii/începutului poate avea loc într-o perioada foarte scurta de timp, chiar câteva minute. Este timpul de care are nevoie carcinogenul chimic pentru a fi consumat, absorbit în sânge, transportat în celule, transformat în substanta lui activa, legat de ADN si trecut mai departe în celulele fiice. Când sunt formate noi celule fiice, procesul este complet. Aceste celule fiice si descendentii lor vor fi pentru totdeauna afectate din punct de vedere genetic, favorizând posibilitatea aparitiei cancerului. Cu foarte putine exceptii, finalizarea fazei de initiere este considerata ireversibila.
Al doilea pas în dezvoltare este numit promovare. Celulele nou formate, predispuse la cancer sunt gata sa creasca si sa se înmulteasca pâna ce devin un cancer vizibil, detectabil. Aceasta faza are loc într-o perioada de timp mult mai lunga decât initierea, adesea în mai multi ani la oameni. Ea are loc atunci când cuibul de celule nou initiat se înmulteste si se dezvolta, transformându-se în mase tot mai mari ce formeaza o tumora vizibila din punct de vedere clinic. Celulele initiale ale cancerului nu cresc si nu se înmultesc daca nu au conditiile corespunzatoare. Promovarea este reversibila, ea depinzând de oferta conditiilor corespunzatoare de crestere facuta acestei dezvoltari timpurii a cancerului. Acesta este punctul în care anumiti factori alimentari devin atât de importanti. Acesti factori alimentari, numiti promotori, alimenteaza dezvoltarea cancerului. Alti factori alimentari, numiti anti-promotori, încetinesc dezvoltarea cancerului. Dezvoltarea cancerului înfloreste atunci când exista mai multi promotori decât anti-promotori; când anti-promotorii sunt mai multi, dezvoltarea cancerului încetineste sau se opreste. Este un proces în contratimp. Profunda importanta a acestei reversibilitati nu poate fi redata suficient în cuvinte.
Faza a treia, progresia, începe atunci când un cuib de celule cu cancer avansat progreseaza în cresterea lor pâna
când determina afectarea finala. o tumoare canceroasa se poate deplasa din locul ei initial în organism si poate invada tesuturi din vecinatate sau de la distanta. Când cancerul are aceste proprietati fatale, este considerat a fi malign. Când pleaca din locul initial si se deplaseaza în alte locuri, înseamna ca metastazeaza. Aceasta etapa finala a cancerului are ca rezultat moartea.
Oare este posibil ca acesti carcinogeni de natura chimica, în general, sa nu genereze cancer decât daca sunt „îndeplinite" conditiile nutritive? Este posibil ca, în cea mai mare parte a vietii noastre, sa fim expusi la cantitati mici de produse chimice cauzatoare de cancer, dar cancerul sa nu se produca decât în cazul consumului acelor alimente care fac sa înainteze si sa se dezvolte tumora? Putem oare tine sub control cancerul prin alimentatie? Tinerea cancerului sub control prin nutritie a fost si este înca o idée radicala.
In aceste experimente, proteinele vegetale nu au dus la promovarea cancerului, nici macar la cantitati mai mari
administrate. Glutenul, proteina grâului, nu a produs acelasi efect ca si cazeina din laptele de vaca, nici macar atunci când s-a administrat la nivelul de 20%.
… am putut controla promovarea cancerului doar prin schimbarea nivelurilor de proteine, indiferent de expunerea initiala la carcinogen. Si ceea ce am aflat a fost ca factorul care duce la promovarea cancerului a fost proteina din laptele de vaca. Deci, prin manipularea nutritionala se poate întrerupe si declansa dezvoltarea cancerului.
Ca sa nu fie nici o urma de îndoiala, reiau: proteina din laptele de vaca constituie un promotor exceptional de puternic al cancerului la sobolanii carora li s-au administrat doze de aflatoxina. Faptul ca acest efect de initiere se produce la aporturi proteice utilizate în mod obisnuit atât la rozatoare, cât si la oameni (10-20%) face ca acest lucru sa fie deopotriva neplacut si provocator.”
In speranta ca v-am starnit putin interesul vis-à-vis de aceasta remarcabila lucrare, voi incerca sa mai vin cu o noua serie.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu