Hipocrate a spus: „Exista, într-adevar, doua lucruri: sa stii si sa crezi ca stii. A sti înseamna stiinta. A crede ca stii este ignoranta".

In memoria tatalui meu rapus de cancer, cel mai mare dusman al meu...

vineri, 27 mai 2011

credinţă


mâinile îngerilor
deschid adâncurile sufletului meu
să nu mai fiu în mine singur
închis în întunericul din rău

lumii îi dau ce am mai tainic
din ce-mi dau îngerii în zbor
să-L am pe Dumnezeu în suflet
cât va fi vârsta timpului viitor
Traian Arhip Zeletin_ credinţă










 

marți, 17 mai 2011

in memoriam _ cancer





viaţa continuă
am să trăiesc mai mult decât moartea
prin tot ce din mine continuu se naşte
mi-o spune prin simţire Divinitatea
şi sentimentele toate

Traian Arhip Zeletin_ viaţa continuă















În memoria tatălui meu şi a tuturor celor care, în suferinţe pe care noi ceilalţi, nu le-am cunoscut, şi care s-au stins în numele a ceea ce noi numim Cancer, iar Ei au fost cei sacrificaţi. Îl iubesc pe tatăl meu, dar şi pe ceilalţi pe care nu i-am cunoscut, dar care, în suferinţele lor, au devenit un singur tot: dragostea noastră, fără compătimiri pentru că Ei nu au dorit acest lucru.
Să se odihnească în pace acolo unde au ajuns şi unde le doresc cu toată fiinţa să nu fie suferinţă de nici un fel!

Iar optimismul şi dragostea de viaţă pe care tatăl meu le-a dăruit cu prisosinţă şi celor din jur să-mi fie călăuză în clipele de declin, când spaimele şi angoasele îmi cuceresc liniştea.
Poţi să faci la fel, căci nimic pe lumea aceasta nu este mai preţios ca o bucată de iubire dăruită unui necunoscut care nu ţi-a dăruit şi nu-ţi va dărui vreodată ceva!

luni, 9 mai 2011

Ce pierd?


Ştiu cumva că am pierdut ceva?
Ştiu cumva dacă pe drum,
Cu ochii aţintiţi la tine,
Găseam o clipă, în care azi,
Nici nu mai ştiu de mai exişti?

Priveşte-mă şi spune-mi tu,
Dacă mai pierd încă o dată,
O clipă de etern întins
În palmele ce le ascunzi!

Priveşte-mă şi spune-mi tu
Dacă mă-ntorc târziu la tine
Ce pierd în clipe de amurg
Când totul a murit în mine?
gratziela arhyp stan

luni, 2 mai 2011

goliciune

când am găsit o clipă de plictiseală
am vândut-o în talcioc
pe o cupă de vin.

şi bocancii de după uşă
i-am vândut,
şi-acum umblu desculţă.

ştii haina ce-ai agăţat-o
în cui
în prima noastră
seară de iubire?
abia ieri am vândut-o
pe-o bucată de suflet.

azi am găsit primul sărut
pe care mi l-ai dat
în seara beţiei noastre.

mi l-am prins la gât
ca pe-un medalion
şi nu-l vând,
mai  bine vând
cupa în care beau vin
pentr-o cupă de vin.