viaţa continuă
am să trăiesc mai mult decât moartea
prin tot ce din mine continuu se naşte
mi-o spune prin simţire Divinitatea
şi sentimentele toate
Traian Arhip Zeletin_ viaţa continuă
În memoria tatălui meu şi a tuturor celor care, în suferinţe pe care noi ceilalţi, nu le-am cunoscut, şi care s-au stins în numele a ceea ce noi numim Cancer, iar Ei au fost cei sacrificaţi. Îl iubesc pe tatăl meu, dar şi pe ceilalţi pe care nu i-am cunoscut, dar care, în suferinţele lor, au devenit un singur tot: dragostea noastră, fără compătimiri pentru că Ei nu au dorit acest lucru.
Să se odihnească în pace acolo unde au ajuns şi unde le doresc cu toată fiinţa să nu fie suferinţă de nici un fel!
Iar optimismul şi dragostea de viaţă pe care tatăl meu le-a dăruit cu prisosinţă şi celor din jur să-mi fie călăuză în clipele de declin, când spaimele şi angoasele îmi cuceresc liniştea.
Poţi să faci la fel, căci nimic pe lumea aceasta nu este mai preţios ca o bucată de iubire dăruită unui necunoscut care nu ţi-a dăruit şi nu-ţi va dărui vreodată ceva!
